Poezie Rădăcinile
Vizualizări: 221
Scrisa: BBCode: [url=/poezie/id/21539-r-d-cinile]Rădăcinile[/url]
Spune-mi, Arbore, străbune,
Cin' te ţine ca minune,
Că nu poate nici un vânt
Să te culce la pământ?
Cum de stai în vijelie
Cu atâta voinicie,
Pălmuit de vânt păgân
Şi bătut de ger hapsân?
De omăt şi greutate,
Crengile ţi-s aplecate,
Ce te ţine-aşa viteaz
Prin al iernilor necaz?
Cum de stai tot în picioare,
În viforniţa cea mare.
Chiar cu trunchiu-ncovoiat
Şi de crivăţ despuiat.
Spune-mi, Arbore, străbune,
Cin' te ţine ca minune,
Că nu poate nici un vânt
Să te culce la pământ?
- E o taină şi-o povaţă,
Ca să-nveţi şi tu în viaţă:
Când viforniţele vin,
Rădăcinile te ţin!
Nu a fost notată încă!
Nu a primit aprecieri încă!
Nu a fost comentată încă!
meniu primFii întotdeauna ceea ce ești, și dacă acest lucru nu e de ajuns pentru cineva, atunci acel cineva nu e de ajuns pentru tine.