Poezie Unde-aş mai găsi, o, Doamne

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, fericire şi cântare,

Ca în Casa Ta deschisă pentru binecuvântare,

Când în clipa rugăciunii, vii să ne atingi duios,

Să ne-arăţi că printre lacrimi cerul e mai luminos ?



Unde-aş mai găsi, o, Doamne, bucurii ca ale Tale

Ca atunci când eşti cu Tunna şi-o călăuzeşti pe cale,

Ca atunci când ne ridică mâna Ta de prin noroi,

Ca atunci când eşti la masă şi frângi Pâinea pentru noi ?



Unde-aş mai găsi, o, Doamne, dragoste aşa duioasă

Ca-n îmbrăţişarea dată celui ce se-ntoarce-acasă ?

Când ne vezi în haine rupte şi cu lacrimi pe obraz,

Când ne ieşi pe drum 'nainte şi ne cazi peste grumaz ?



Unde-aş mai găsi, o, Doamne, mângâiere ca la Tine

Când lumina bucuriei şterge norul cu suspine ?

Unde mai sunt diamante cu sclipire de cleştar,

Ca-n îmbrăţişarea dulce a iubirilor cu har ?



Unde-aş mai găsi, o, Doamne, o odihnă şi o pace

Ca atunci când într-o clipă cortu-acesta se desface,

Şi-n Grădina Fericirii Tu ne spui un bun venit,

Când ne umpli cu uimirea slavei ce ne-ai pregătit ?