Poezie Ca-ntr-un vis

Ca-ntr-un vis, răpit, văzut-am Ziua mare de apoi,

Şi în haine de lumină, al splendorilor Convoi:

O mulţime necuprinsă, fără număr, adunată,

Lângă Tronul de mărire, gata pentru judecată.



Din străvechile ostroave, îmbrăcaţi în alb curat

Vin cei mântuiţi de Mielul, să se afle ce-au lucrat.

"Să înceapă dar citirea", glăsuieşte-atunci Preasfântul;

Şi citind din Cartea vieţii, Vestitorul ia cuvântul:



"Iată, cel ce-naintează, cu pas demn de-apologet,

Vine din vârtejul luptei, a fost mare înţelept."

"Te-ai luptat pentru credinţa dată pentru totdeauna,

Treci în ceata celor care îşi primesc acum cununa!"



"Sfântu-acesta care vine azi cu noi în Paradis,

A ştiut filosofie, şi cărţi multe el a scris."

"Treci în ceata de elită, ceata lui Gavril cel mare,

Iubitor de-nţelepciune şi stăpân peste hotare."



Altul vine... "Fost-a-n lupte din eroi cel mai viteaz!"

"Treci cu Mihail în ceată, al arhanghelilor cneaz"

"Iar acesta în cântare, avea vocea mlădioasă!"

"Treci cu Rafael şi David, ceata lor e prea aleasa!"



Iată însă că păşeşte un smerit cu ochii-n jos.

Scribul zice: "Sfântu-acesta a dus pe-alţii la Hristos!"

...Şi n-am auzit grăirea, - care-i rândul cetei sale? -

Fiindcă ceru-ntreg deodată izbucni în Osanale!