Poezie PLECACIUNE

Mai ninge, Doamne, peste noi cu Har

Din cerul nesfarsitei Tale Mile

Ca sa-ngradim al dragostei hotar

Cu spinii rugamintilor umile!



Prin ei nicicand la noi sa nu razbata

Intunecatii ingeri luciferici;

Mai strange, Doamne, turma-mprastiata

La stana Ta din sfintele biserici!



Sedusi in van de visele maiastre

Ne-am ratacit in ale vietii toamne:

Mai iesi in calea mantuirii noastre

Din cand in cand din staulul Tau, Doamne!



Sunt lupii mai flamanzi ca niciodata

Iar moartea nemiloasa ii tot mana;

Mai piere-n drum o inima-nselata

Ca-i, Doamne, greu urcusul catre stana!



Sfinteste-ne cu mir de trandafiri

Cand treci cu turma Ta prin vai de gand!

Mai cerne, Doamne, peste noi iubiri

Sa-ncaruntim mai tineri ca oricand!