Poezie La spartul targului

Joi am iesit in piata mare,

Sa vand, la schimb ori pe valuta,

Camera mea de rugaciune.



Asa nemobilata cum era,

Cu scaunul si masa rablagita,

Cu usa scartaind si cu peretii goi;



Dar nimeni n-a-ntrebat cat vreau pe ea.

Eu o dadeam si de pomana.

Voiam putin: doar banii pentru-un pastor,

O minge si-un tricou.

Toti trecatorii zambeau ca la un depasit

Iesit sa-si vanda chilioara si naravul

Disparut chiar si la schit.



Doar un Strain, cu-accent nedeslusit,

Privi la mine si la cameruta mea;

Il vad intrand in ea

Si scoase masa rablagita si scaunul

Si goliciunea cuibarita-n bezna grea.



Apoi chemandu-ma imi spuse:

Te-ajut s-o ducem inapoi

O zugravim, facem placut si bine

Apoi, in fiecare zi vei vrea sa ne-ntalnim

Doar amandoi.



.............................................................



Era-ntro joi, in piata mare

Cand am iesit sa vand

Casuta mea de rugaciune

Am inteles ca eu aveam

Doar o celula de-nchisoare

Iar El m-a ajutat sa scot din ea minuni si soare

Azi nici prin gand nu-mi trece s-o mai vand.