Poezie Viaţa

“Viaţa-i darul unic

Scurt şi trecător

Dar cu care-ţi cumperi

Veşnic viitor.”

Traian Dorz



Fiinţa-i singura avere

Ce-o are omul pe pământ

Deci nu-ţi dispreţuii viaţa

Căci moartea vine ca un vânt.



Viaţa ea descrie curbe

Zigzaguri în nenumărat

Cât e viaţa? Niciodată,

Omul nu este informat.



Sunt sfinte lucrurile vieţii

Ori care ar fi, pe orice feţe

Zidită este-n întregime

Şi învelită-n frumuseţe.



O lupta-i viaţa deci te luptă

Deci nu îţi da răgaz tu ţie

Căci scopul nostru de-a trăi

Sensul vieţi-i bucurie.



Să şti şi a trăii este o arta

Frumoasă între arte

Viaţa pentru fiecare fiinţă

Are ceva ce împarte.



Noi nu trăim cum vrem

Ci cum putem

Şi viaţa nu numai pentru noi

E dată s-o avem.



Cu nimeni nu o compara

Viţa căci ca a ta ea nu-i

Trăieşte deci viaţa

Şi lasă-i trăirea orişicui.



Când pleci, când pleci din viaţă

Când moartea te apucă

Mulţumeşte-i gazdei

Şi pregăteşte-te de ducă.



Cine nu preţuieşte viaţa

N-o merită nicicând

Te bucură tu astăzi

Căci trecem rând pe rând.