Poezie Veniţi la Domnul

Veniţi la Domnul mântuirii

La Acel ce munţii a întărit

Nădejdea mea ş-a omenirii

La Acel ce marea a potolit.



La Acel ce umple-n veselie

Apusul, zorile de zi

La Acel care dă bogăţie

Ce dealuri face a sări.



Veniţi, că Domnul e scăpare

E locul ‘nost de adăpost

Fără de El nu e salvare

Şi viaţa n-are nici un rost.



Veniţi că Domnul e putere

Pe mâini ne poartă-n cale grea

Dă îndurare, mângâiere

E Soare, Scut şi va lucra.



Veniţi la Acel care dă hrana

Ce cu lumina S-a învelit

La Acel ce închide orice geană

La Acel ce zilele-a lungit.



Veniţi. că somnul face dulce

Şi boale vindecă de tot

Veniţi la El, veniţi la Cruce

Veniţi că Domnu-I Savaot.



Pe aripi de vânt altul nu merge

Şi car din nori nu şi-a făcut

Păcatul altul nu va şterge

Nu e putere - este lut -.



Veniţi căci ziua e aproape

Şi în curând El va sosi

Veniţi la El din neagra noapte

Se arată zorile de zi.