Poezie Scrisoare

Fraţilor,

mi-au spus ai Cloei despre voi...

că-n grădinile iubirii

aţi lăsat omida firii

să vă strice trandafirii

din Eden;

Că din nou la voi pe vale

toate crengile sunt goale,

că n-au mai rămas petale,

nici polen.



Fraţilor,

mi-au spus ai Cloei despre voi...

că fecioarele-nţelepte,

nu mai stau cu drag s-aştepte,

priveghind pe-a nunţii trepte,

ca surori;

că mireasa de mâhnire,

nu mai ţese in subţire,

pentr-a-ntâmpina pe Mire

sus pe nori.



Fraţilor,

dar unde-i dragostea dintâi?...

Dacă azi aveţi mânie?...

câţiva ani şi nu o mie,

cum veţi fi o veşnicie

sus pe plai?

Dacă azi aveţi zăvoare,

veţi avea în ceruri oare

câte-un Rai de fiecare,

câte-un Rai?



Fraţilor,

să ştiţi că vremea s-a scurtat.

Las´ să fie holda plină

şi de spini şi de neghină!

Grâul lângă grâu să-ţi ţină

spicu-n vânt.

Cine-i spin cu flori deşarte,

spin să fie mai departe!

Cine-i sfânt, mai sfânt să-şi poarte

rodul sfânt!