Poezie Samuel

Un copil dormea odată

lângă chivot, ca un miel,

când în noaptea înstelată

se-auzi un glas deodată...

"Samuel! Samuel!"



Nu-l chema Eli bătrânul

nici vreun înger plin de zel.

Ci, cu foc umplându-i sânul,

îl striga Atotstăpânul...

"Samuel! Samuel!"



"Fiul Meu, cum tună norii

voi lovi în Israel!

Voi zdrobi toţi slujitorii

ce-Mi înşală-nchinătorii.

Samuel! Samuel!"



Şi când sabia ne-nfrântă

sângeră în larg măcel,

slujba-naltă a fost frântă

şi-a rămas de strajă sfântă

Samuel... Samuel...



Dacă inima te-ndeamnă

să slujeşti şi tu ca el,

stai şi-ascultă fără teamă

glasul tainic ce te cheamă...

"Samuel! Samuel!"



Lasă viaţa ta s-o-ndrume.

Căci în ziua de oţel,

de pe norii strânşi pe lume,

tu vei fi chemat pe nume...

"Samuel! Samuel!... "