Poezie Rugaciune (52)

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 225
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/21787-rugaciune-52]Rugaciune (52)[/url]

Nu tai piatră să-ţi ridic minune,

Îţi cioplesc un templu din plăpând:

Sus pe limpezi stâlpi de rugăciune

Bolţi de dor sub turle mari de gând.



Din căţuia gurii stinse piere

Adierea unui fum de grai.

Calc pe marginile sufletului... sfere

De tăcere, pârtii către rai…



Curg încremenit. De ce m-aş teme?

Către Tine trece un singur vad.

Doar un pas afară din tărâm şi vreme

Şi-n prăpăstiile liniştilor cad.



Inima cu sânge-n amurgire

A rămas pe-un ţărm fără talaz

Şi pornesc prin vasta mea neştire

Să Te caut cu antene de extaz.
SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Rugaciune (52) | Salvatorul.ro
meniu prim
El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.