Poezie O rugăciune a lui Moise

Psalm 90

Am găsit la Tine loc de adăpost

Neam de neam venit-a să se-nchine Ţie

Dumnezeul nostru totdeauna-ai fost

Dintr-o veşnicie până-n veşnicie.



În ţărână, Doamne ne întorci zicând:

"Fiilor, la Mine e speranţă iară,

Ce sunt anii voştri? - Nici măcar un gând

Şi să fie-o mie, umbră o să pară..."



Ca un vis îi mături, cum e-o zi de ieri,

Ca o strajă-n noapte-s anii pentru Tine

Dimineaţa creştem, noaptea nicăieri

Nici un pas pământul nu-l mai poate ţine.



Ne uscăm ca iarba de mânia Ta

Într-o clipă şters-ai tot ce-nseamnă viaţă

Că fărădelegea nu ne-o vei ierta

Şi ascuns păcatul Tu ni-l scoţi în faţă.



Ca un sunet anii se perindă rari

Poate să ajungă şaptezeci sau poate

Şi mai mult să fie pentru cei mai tari

Fiecare viaţă Domnul o socoate.



Şi cu care lucru ne-am putea mândri?

Totul e durere, trudă, suferinţă

Cine să ia seama cum ar trebui

Când suntem de-îndată duşi în nefiinţă?



Nu mai sta departe, Doamne, Te rugăm

Vino şi ne-nvaţă, tuturor ne spune

Anii vieţii noastre cum să-i numărăm,

Satură-ne, Doamne, doar cu fapte bune.



Schimba-ne făptura, dă-ne bucurii

Tot atâtea zile câte-au fost cu jale

Fă-ne lângă Tine să trăim ca fii

Să-nalţăm spre ceruri rugi şi osanale



Cu bunăvoinţă, Doamne să priveşti

Şi cu îndurare să ne ierţi Preasfinte

Dumnezeul nostru pe vecie eşti

Şi cu slavă multă Te cinstim, Părinte!



Amin!