Poezie NuiauaVizualizări: 241
Scrisa: miercuri, 31 octombrie 2012 la 11:50:34 BBCode: [url=/poezie/id/21871-nuiaua]Nuiaua[/url]
„...Orice pedeapsa... aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roadă dătătoare de pace a neprihăniri.” (Evrei 12:11)
Mi-s ochii — ape moarte...
O, Doamne, cer pedeapsa!
Păcătuit-am, foarte,
Cu inima şi coapsa!
Sfidând învăţătura
Şi profanând Altarul,
Băui, din fugă, ura —
Gonii, din mine, Harul...
Mă năruie povara!
Păcatul mi-este geamăn!
Încearcă-mă cu para
Durerii fără seamăn!
Topeşte-mi zgura vieţii
Şi sufletul, topeşte-l!
Dă foc la toţi scaieţii,
Adâncul înnoieşte-l.
Să ardă-n vălvătaie
Trufaşa mea fiinţă,
C-am vrut să fac din paie
Un turn de biruinţă!
O, Doamne, uite palma!
Dezmiard-o cu nuiaua!
Cel ce rosti sudalma
Vrea alb să-l faci ca neaua.
Nu a fost notată încă!
Nu a primit aprecieri încă!
Nu a fost comentată încă!
meniu primPreaiubiților, vă sfătuiesc ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele firii pământești, care se războiesc cu sufletul. ( 1 Petru 2:11 )