Poezie M-ai chemat

M-ai chemat în taină, Doamne, m-ai suit la Tine

Singură treceam prin cerul care Te-ascundea,

Tremuram de suferinţa celor morţi în mine,

Tremuram de deznădejdea că mă poţi vedea.



Doamne, câtă înserare se zbătea în pleoape,

Câte rugăciuni pripite, vorbe fără rost,

M-ai chemat să vin în ceruri lângă mine-aproape

Tremurând de suferinţa celei care-am fost.



M-au purtat pe braţe, Doamne, jertfă legănată,

Stelele şi heruvimii înaintea Ta,

Te priveam cu plâns de fluturi când am fost chemată

Tremurând de suferinţa că mă vei uita.



Jertfă ridicată, Doamne, m-ai cuprins plăpândă

Înălţându-mă în slava tainelor cereşti

Ţi-am simţit întâi tăcerea, mângâierea blândă

Şi-am ştiut atuncea, Doamne, că Tu mă iubeşti...



Amin!