Poezie Chemare-n avânt

Îmi ridic vela-n ceruri să o prindă un vânt

Să mă ducă pe mare un cuvânt dintr-un cânt;



Îmi înalţ pânza-albastră în suflarea de veri

Să mă poarte aripă peste valuri de mări;



Să mă-ndrepte în zarea ce mă-ndeamnă-n azur

De-a râvni prospeţimea să mă-nvăluie-n jur;



Depărtat de-orice stare prăvălită-n ecou

Traiul meu să se smulgă de la nou înspre nou;



Tot trecând peste undele de chihlimbar

Spre întregi curcubeie de la viaţa-n zadar;



Peste zâmbetul mării cu spume în dinţi

Mai departe de plânsete în neputinţi;



Întregind Calea care mă doreşte-mplinit

Marea unde cu Cerul într-un dor s-au unit;



Vântul umple şi velă şi învie-un îndemn

Unde Cerul cu Marea împreună mă chem.