Poezie Iubeşte-ţi crucea ta

Iubeşte-ţi crucea ta şi-o poartă,

oricât de aspră ţi-ar părea,

căci şi cea mai amară soartă

cândva ţi-o îndulceşti cu ea.



Când va veni singurătatea

şi prea din greu ţi-o vei purta

ca de-al soţiei sân prea-dulce

lipeşte-te de crucea ta.



Când, cu puterile sleite,

nici s-o târăşti n-ai mai putea,

prin cele mai fierbinţi ispite,

mergi apărat de cruce ta.



Când se va năpusti furtuna,

şi nici un scut nu vei avea,

cu-ncredere, întotdeauna,

te-adăposteşti sub crucea ta.



Prăpăstii când o să te-afunde

şi nici un pod nu vei avea,

ea peste ele-ţi va fi punte,

şi-ai să le treci pe crucea ta.



Iar când vei merge spre cunună,

Hristos ieşi-va-n calea ta,

spunându-ţi: "Bine, slugă bună!",

şi-n schimbul crucii ţi-o va da.