Poezie Fii umbra mea...

Fii umbra mea pe mâna mea cea dreaptă

O, Doamne-Dumnezeul meu Cel viu

Atâta dor e-n mine şi Te-aşteaptă,

Atâta dor de ce-aş putea să-Ţi fiu.



Atât de mult am stat în închinare

Atât de mult m-ai ascultat din cer,

Atât de multe Ţi-am rămas datoare,

Atât de multe-am îndrăznit să-Ţi cer.



De-atâtea ori Te-ai îndurat de mine

De-atâtea ori nefericirea mea

S-a înălţat cu strigăte la Tine,

De-atâtea ori ai plâns când mă durea.



Şi-atât de mult am înţeles că-Ţi pasă

Că nu mă vrei pe-un drum de suferinţi

Că mi-ai zidit acolo sus o casă

Şi m-ai suit alăturea de sfinţi.



Eşti Împăratul meu, eşti Dumnezeul

Ce m-ai sfinţit ’nainte de-a mă şti

M-ai ridicat şi m-ai ferit de greul

Acestei lumi de fiecare zi.



Eşti umbra mea pe mâna mea cea dreaptă,

Eşti Domnul meu, eşti Domnul Dumnezeu

Te-aştept să vii, tot sufletul Te-aşteaptă,

Ajuta, Doamne, sufletului meu!...



(24.08.2003)