Poezie Eu nu sunt mai mult...

Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea.

Un joc de cristale e trecerea mea.

Se scutură clipa din timpul deplin.

Surâde şi cade. Şi altele vin.



Eu nu sunt mai mult ca un fir de parâng

ce coasa îl taie şi furcile-l strâng.

Ţărâna rămâne şi uită de el.

Şi alt fir se-nalţă şi cade la fel.



Eu nu sunt mai mult ca o umbră-n abis.

Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis.

Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu.

Pe fruntea mea însă e scris: Dumnezeu!