Poezie Domnul este mântuirea

Psalm 27 Domnul este mântuirea şi lumina mea

El e cel ce mă ridică, tot El mă coboară

Înaintea slavei Sale nu-i un om să stea

Deci de cine-n lumea asta să-mi mai fie frică?



Când înaintează răii împotriva-mi toţi

Carnea să mi-o dea la păsări şi jivine pradă,

Tocmai ei, prigonitorii mincinoşi şi hoţi,

Tocmai ei, în cursa-ntinsă singuri o să cadă.



Cu război de-ar vrea să vină neînfricat aş fi

Iar credinţa mea e Domnul şi doresc fierbinte

Să trăiesc în casa-I sfântă până ce-oi muri

Să mă minunez de templul ce-mi va sta-nainte.



În necaz şi suferinţă pace voi avea

În coliba Lui şi-n cortu-I voi găsi scăpare

Mă va înălţa pe-o stâncă şi Îi voi cânta

Laude Îi voi aduce, jertfe şi-nchinare.



O, ascultă-mi, Doamne, glasul astăzi când Te chem

Pleacă-Ţi ochii înspre mine, Doamne şi ai milă

Faţa Ta caut, Doamne, ca să nu mă tem

Nu mă departe de Tine, nu privi cu silă.



Nu mă părăsi, o, Doamne, mântuirea mea

Dacă tatăl şi chiar mama azi mă părăseşte

Voi striga la Tine, Doamne şi-mi vei ajuta

Ca să spun de ei mă lasă Domnul, mă primeşte!...



(13.05.2003)