Poezie De mila celor care pier

De mila celor care pier

departe de-al Tău nume

Tu ai dat tot ce-aveai în cer

şi tot ce-aveai în lume!



Ce-aveai acolo-n cer...

Şi tot ce-aveai în lume!

De mila celor care pier

departe de-al Tău nume.



Tu Cel prin care s-au făcut

toţi aştrii spre-ai conduce,

într-un biet staul Te-ai născut

şi ai murit pe-o cruce!



În staul Te-ai născut

şi ai murit pe-o cruce ...

Tu Cel prin care s-au făcut

toţi aştrii spre-ai conduce.



Chiar piatra ce Ţi-a fost mormânt

era şi ea străină.

Şi n-a mai fost în cer Cuvânt

nici pe pământ Lumină...



Şi n-a mai fost în cer Cuvânt,

nici pe pământ Lumină.

Chiar piatra ce Ţi-a fost mormânt

era şi ea străină.



Aşa ai vrut Tu să plăteşti,

Să cumperi lumea-ntreagă.

Dar Tu pe nimeni nu sileşti,

ci laşi pe toţi s-aleagă.



Pe nimeni nu sileşti

ci laşi pe toţi s-aleagă.

Aşa ai vrut Tu să plăteşti,

căci Ţi-a fost lumea dragă.