Poezie David şi Goliat

N-au îndrăznit vitejii să condamne

Pe-acest obraznic munte – Goliat,

Dar eu, din râvnă pentru Tine, Doamne,

Cu-o piatră din pârâu l-am răsturnat.



Se cântă până astăzi eroismul

Lui David, adversarul celor răi.

Dar cine-şi biruieşte gigantismul?

Doboară,Doamne, pe vrăjmaşii Tăi.



Invidia, luceafărul arzând,

Căzut din cer, găsise loc în rege.

Nici harpele de aur, suspinând,

N-o mai puteau îngenunchea sub Lege.



Pe David, acest duh l-a urmărit,

Căci el purta în sine pe Mesía.

Pribeag, înfometat şi hăituit,

El a sfinţit cu psalmii lui pustia.