Poezie Cu suliţi lungi

Cu suliţi lungi, cu săbii grele

ostaşii unui sfânt sobor

Te-au dus în faţa judecăţii

pe Tine, Salvatorul lor!



În jurul Tău s-au strâns bătrânii,

învăţătorul vechii Legi.

Iar Tu ai stat cu mâini legate,

Tu, Creatorul lumii-ntregi.



Pilat, în togă purpurie,

privi de sus cu chip de leu.

Şi nu ştia c-avea în faţă

pe Împăratul Dumnezeu.



Pe drumul trist Te-au plâns trudiţii

şi-au râs cei mândri şi bigoţi.

Iar Tu urcai scăldat în sânge

s-aduci iertare pentru toţi.



Te-ai aşezat cu braţe-ntinse

să aperi un pământ pierdut,

căci numai Tu ştiai că-n lume

n-avem alt preţ, n-avem alt scut.



De-atunci mereu lovim în Tine

şi te gonim cu ură grea.

O, cât ai îndurat, Isuse,

ca să câştigi iubirea mea!