Poezie Pe-a veşniciei scară

De te-nconjoară valurile lumi!

Şi te-nspăimântă cu a lor purtare!

Să nu uiţi că Stăpânitorul lumii

Le-a pus pe toate-odată în mişcare.



El dă poruncă şi se împlineşte!

Puterea Lui e-n cer şi pe pământ.

Lumina-i o manta, ce-L înveleşte.

Din vânt, îşi face slujitori Cel Sfânt.



De fost-ai prins în mreajă ca un peşte!

De tot ce te-nconjoară pe pământ

Să nu uiţi că Acel ce te iubeşte,

E Fiul Dumnezeului Cel Sfânt.



El este- Acel" ce liberează omul,

Din orice cursă pusă de cel rău,

Căci El a devenit Mântuitorul,

În clipa când urca-t-a drumul greu,



În clipa când murit-a, pe Calvar,

Plătind acolo vina unui om,

De-atunci, urcăm, pe scările de Har!

Înspre-Acela care ne e Domn.



De drumul tău te-a dus în pribegie

Şi te-ai pierdut prin lume-aceasta-amară

Îndreaptă-ţi paşii înspre veşnicie,

Şi vei urca pe-a veşniciei scară.



Acolo-L vei vedea pe Salvatorul,

Pe-Acela care ţi-a dat libertatea,..

EL, pentru noi este Mântuitorul.

Cu EL, noi vom trăi eternitatea.



Amin