Poezie Binefacerea

"Nu daţi uitării binefacerea"

Evrei 13:16



Binefaceri nu opri

Celui care îi va lipsi

Nu zi du-te, vino mâine

Când astăzi poţi face bine.



Cine bine urmăreşte

Binele iarăşi primeşte

Iar la cel care îi dă

Binecuvântarea-i stă.



De vrăşmaşu-i flămânzit

Oferă-i tu bun primit

Nu-l trata ca pe un câine

Dă-i ca să mănânce pâine.



Dacă setea dă să-l ia

Dă-i tu apă ca să bea

Aşa el se dă bătut

Regretând ce a făcut.



Binefacerea, ca lună

Când e plină este bună

Luna plină-i luminoasă

Binefacerea aşa-i frumoasă.



Cel mai mare rău la tine

Este rău când nu faci bine

Fă bine de prima oară

Nu aştepta să ţi-l ceară.



Soare n-aşteaptă rugat

Când lumina îi e de dat

Fă ca soarele tu fiinţă

Să nu spui că n-ai putinţă.



Binele primit în minte-l ţine

Uită-l cel făcut de tine

Fă bine, mila iubeşte

S-atunci ai parte de aceste.



Omule aşa te pune

Cel dintâi în fapte bune

Din puţin de vezi lipsit

Dă şi fă-l cât mai grăbit.



Nimeni sărac nu-i aşa

Bine să nu poată da

Nu-i de ajuns rău să nu faci

Fă mult bine ca să placi.



Ajută, oameni iubeşte

Binele atunci sporeşte

Binele ce-l faci se ştie

El şi pe nisip se scrie.