Poezie Binecuvantat e omul

Binecuvântat e omul

Cu sfântă învăţătură

Care-n gândul său nu poartă

Pentru nimeni nici o ură

Cel ce umblă pe cărare

Şi el scapă de furtuni

Cel ce ajunge spre a paşte

Pe a Domnului păşuni.



Cel ce fraţilor arată

Dragoste şi bucurie

Ce arată calea dulce

Ce urcă spre veşnicie.

Binecuvântat e omul

Cu păcatul acoperit

Pe care-l iubeşte Domnul

Şi îl face fericit.



Cel ce strigă-n bucurie

C-a găsit pe Domnul său

Care pentru o veşnicie

S-a scăpat de orice rău

Binecuvântat acela

Care cântă cu plăcere

Şi oricare lucru-n viaţă

De la Domnul lui îl cere.



Binecuvântat e omul

Care dă la cel sărac

Şi orfanul îl primeşte

În al casei sale prag

Îl ajută, îi dă povaţă

Şi îi este ca tutor

Şi-n a sale clipe grele

El îi este ajutor.