Poezie Floare de Mai

Floare de Mai





Privesc in trecut si-mi aduc atat de bine aminte,

De dorinta ce-o aduceam in ruga mea fierbinte

Imi doream atat de mult din mana Ta o floare,

Caci doar una-i pentru mine pe acest Pamant, sub Soare !





Iar dupa ani si ani de zile-n bunatatea Ta cea mare,

Ai privit si inspre mine cu ochi de mila si-ndurare,

Si din miliardele de flori imbracate in lumina,

Mi-ai daruit cea mai frumoasa floare din gradina !





E frumoasa, mai frumoasa chiar decat o floare...

Zambetul ei ar topi ghetarii si l-ar face invidios pe Soare

E mai frumoasa chiar decat toate stelele si Luna

Asa e pentru mine, si ca ea nu e niciuna !





Cunosc doar o floare ce rezista-n timp...

Ea nu tine cont de vreme sau de-anotimp

Prezenta ei te-ncanta, zambetul angelic te intinereste

Chiar si pustiu-n care calca, de indata infloreste !





E un soare pe un cer senin de primavara,

E ca o raza ce aluneca usor pe o petala

E o floare rara crescuta pe un varf stancos,

E ca un strop de apa-ntr-un desert uscat si secetos !





Gingasia si tandretea imbraca frumusetea ei catifelata,

Si fiecare din petale abunda de o dragoste inmiresmata

Prin iubirea ce-o emana e atat de-ncantatoare,

Doamne-s fascinat de tot ce-ai pus in asta floare !





Ai pus tot ce e mai frumos, mai sfant si mai curat...

Puritate si sensibilitate peste ea din cerul Tau ai revarsat,

Vulnerabila si totusi tare, mica dar cu o inima atat de mare

Iar chipul Tau Isuse, straluce in minunea ce se cheama: floare !





Multumesc Tata pentru floarea cea mai minunata !

E mult mai mult decat puteam visa vreodata,

Ochii mei nu se mai satura de culorile ei atat de vii,

Iar un zambet mi-e deajuns sa-mi dea, ca sa-mi aduca bucurii !





Ma minunez si-acum de modul cum le-ai putut crea,

Sunt uimit o Doamne, de fiecare data cand privesc la ea !

E o adevarata capodopera daltuita de al Tau Cuvant,

Si cu recunostinta, din inima-Ti multumesc, o, Tata Sfant !

~ Amin ~