Scriu aceste versuri cu lacrimi de trisțe.
Cu sufletul farmadorndu-mi doar blândețe ,curajul si vointa îmi dau mare putere,si nu uit ca a fost a Domnului vrerea.
Liniștea se așterne peste toate-n viața,tot firul ei acum îmi trece în fată si mi.a aduc aminte cu câtă-ngândurare păcatul se plătește si n-ui nici o scăpare.
Când greul ne apasă atunci ne amintim de bunul Dumnezeu cu drag Îl slujim,cern cu tot adinsul iertare de păcat si gândul îmi este de ce n-am ascultat?
Trebuie să-i mulțumesc mereu Lui Dumnezeu, ca El a avut grija de sufletul meu .Singurătatea si liniștea mă face să-mi dau seama cu lacrimi ca nu am pace.
Firul vieții mele El nu mi Ia tăiat , El a venit spre mine, de toate m.a iertat,în urma mea rămâne ca un vis urât,de astazi în viața un nou început.
Compusă propie!
meniu prim Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniți, și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar fața Domnului este împotriva celor ce fac răul. ( 1 Petru 3:12 )