Poezie Credinţa minţii ori crezul fariseic

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 56
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/2259-credin-a-min-ii-ori-crezul-fariseic]Credinţa minţii ori crezul fariseic[/url]

Credinţa din învăţătură

Azi domnitoare-i pe pământ

Trăindă-n cuvântări din gură,

Dar fără Duhul din Cuvânt.



Obraznicile simţăminte

Încearcă a le da ca stări

Înzorzonate în cuvinte,

Împodobite cu cântări.



Mărunte forfotiri de sânge,

Fior de macră tresăltat,

Ea-i încântată de religii

Unde Credinţa-a decedat.



În vampirism de-entuziasme

Scăpate din euforii,

Susţinătoare de fantasme

Pe care le predă ca vii.



E mincinoasă chiar cu sine

Îmbobolind pe cei din jur,

Mască-mbrăcată în lumine

Peste deşertul ei obscur.



Flămândă parcă de citanii

Când legile se înmulţesc,

Clocotitoare spre Pisanii

Şi rece înspre omenesc.



Credinţa numai o învaţă

Tot studiind stăruitor,

Detestă pe acei din Viaţă

Cu aer batjocoritor.



O pocitură sufletească

Cu-o lăcomie de nescris

Poate-n hâtrie doar să crească

Tot folosind „aşa e scris!”



N-are-un crâmpei de omenie

În mizerabilul ei rol

Nesuportând Credinţa vie -

Nenţelegând-o cu-al său gol.



Adoră locul cel de frunte

Pe scenă ori în primul rând

Iubind schimbările mărunte

Însă prefacerea urând.



O slăbiciune are mare:

Peste-o mulţime de inculţi

Ca să se roage cu glas tare

Să o audă cât mai mulţi.



Visându-se că e aleasă -

Pigmeu creând pe Creator

Împodobindu-se mireasă

Cu-apucături de negustor.



Fricoasă de-orice judecată

Spasmotic lumea judecând,

Forfotitoare într-o gloată,

În faţa Omului muţind.



Dară pustie ca nimică –

Nici prospeţime şi nici nou,

Oricare pas îi este-n frică,

Orice cuvânt i-i doar ecou.



Neputincioasă ca o boală

Veşnic în vaiete şi plâns

Cu-o minte ce tot umblă-n şcoală,

Un suflet pustiit şi stins.



Această oribilitate

Fără ruşine şi obraz

Scuipă în orice libertate,

Râde de-aude de-un necaz.



Ea nu-i născută - e scornită

Doar în otravă şi venin

Şi în palavre-mbogăţită

De robii hâtrului stăpân.



Aceste suflete distruse

Ce doar în minte cred perfid

Cum Te omoară iar, Isuse!

Cum, Doamne, iarăşi Te ucid!



Uite-o! Cu palme ridicate

Se uită galeşă în sus

Fără de Dragoste de frate,

Ucigătoarea lui Isus!!!

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Credinţa minţii ori crezul fariseic | Salvatorul.ro
meniu prim
Isuse drag, în cerul sfânt vom sta mână de mână, dar pân-atunci rămân smerit și-Ți stau la îndemână!