Poezie Bucurii depline

Aur, bani, mașini, palate

Și toate ce-ai adunat,

Bucurii depline, frate

Niciodată nu ți-au dat.

Toate trudnic adunate

Te țin de pământ legat.

În curând le lași pe toate,

Pleci lipsit cu-adevărat,

Nici în ceruri nu ai parte...

Pentr ce-ai tot alergat?!



Nu știu câtă bucurie

Ai avut în astă lume,

Știu câtă-ar putea să fie

Dacă-ar fi scris al tău nume

În cereasca Împărăție,

În Cartea lui Dumnezeu,

Unde-s scriși aceia care

Prin credință-n Fiul Său,

Au învins lumea cea mare

Oricât i-a ispitit de greu,



Că-aveau privirea ațintită

Doar la comorile de sus

Și credință neclintită

În Slăvitul Domn Isus.

Pacea-aveau, neasemuită,

Chiar și la moarte s-au dus

Cu bucurie negrăită

Convinși că ei nu au apus

Și-n Patria Preaslăvită

Nădejdea toată și-au pus.



Bucuria-i să știi bine

Că ai binecuvântarea

Celui ce în mână ține

Viața, ființa și mișcarea

Și că El, luptă pentru tine

Și-ți asigură salvarea.

În El sunt bucurii depline

Care merită-alergarea;

Veșnice Comori divine

Ce merită dedicarea!



Zaragoza 28/05/2012

de Ioan Hapca (Ionică)