Poezie E sfant, dar...

E sfant, dar calca pragul Casei Lui

Si pumnul sa iti sparga pieptul

Genunchiul sa se plece, si ca vamesul

Nu-ti cere dreptul !



E sfant, dar jos, la poala hainei Lui

Rostogoleste-a ta povara-ncet

Si ca si orbul Bartimeu, tu striga

De tine isi va face timp, Acela ce-i din Neam din Nazaret !



E sfant, dar masa Lui e pusa,

Si firmituri apuca ca si cananeanca de demult

Si ca Ioan la pieptul Lui gusta-vei

Din painea ce s-a frant la Golgota cu-atat tumult



E sfant, dar ca si Balaam

Ii poti vedea Steaua la rasarit

Poti straluci, caci de la El primit-ai tu lumina,

Dar straluceste pan' la capat, negresit !



E sfant si vine ! Tu, ruina,

Si muc care mai fumega, si tu, ce stralucesti,

SI tu, ce stai strajer, sfinteste-te !

E sfant,tu, azi, intreaba-te ce esti?