Poezie Clipe...

Clipe...





*****

N-au fost clipe mai senine

Şi nici soapte blânde,line,

Durerea inimii să-mi aline,

Ca razele calde, sublime.

În care Isus m-a învăluit bine,

Cu braţele sfinte, divine.



N-au fost clipe mai plăcute,

Nici bucurii recunoscute,

Ca inima-mi să le asculte,

Ca cele, când Isus în bunătate,

A iertat a mele păcate.

În iubirea jertfei date.



N-a fost clipă mai frumoasă,

Şi fericire mai radioasă,

În care, Inima să râdă luminoasă,

C-a scăpat de povara odioasă,

De crâncena şi oribila coasă,

Ca cele când am zărit a cerului casă.



Nu-i clipa mai dorită, mai presus,

Ca cea-n care îl zăreşti pe Isus,

De pe stânca tare, unde te-a pus,

Când în clipe de cercetare eşti dus.

Atunci clipa-i mai dulce înspre apus.

Inima înflăcărează dorul nespus,

Şi vrei timpul revederii redus,

Ca să zbori mai grabnic Acasă Sus.

Amin!