Poezie INALTAREA (2)

Te-ai înălţat Isuse-n slavă,mulţimi de oameni au privit,

La dreapta Tatălui ,în ceruri,Tu stai acuma odihnit;

Cu faţa înspre ceruri sta atâta lume să privească

Şi ne-ncetat se minuna de Faţa Ta dumnezeească.



Ţi-ai împlinit menirea sfântă ,când ai venit pe-acest pământ,

De-acum oamenii trebuie doar să asculte-al Tău Cuvânt;

Ai mântuit pe-acel ce crede în jertfa Ta ispăşitoare

Şi el e fericit că are o viaţă nemuritoare.



Acum Tu mijloceşti la Tatăl pentru acei ce i-ai salvat

Şi-L rogi ca să-i elibereze de-orice povară şi păcat;

Cu ochii înspre ceruri stăm,că ştim că vei veni odată,

Să-Ţi iei Mireasa Ta iubită,cea care-a fost răscumpărată.



O,vino,Doamne,vin' degrabă,Te aşteptăm şi ne rugăm

Să nu ni se piardă credinţa,să putem totul să răbdăm,

S-avem încredinţarea sfântă c-odată cu Tine vom sta

La masa Ta împărătească şi-n veci de veci ne-om bucura.



Te aşteptăm,Isuse drag,aşa cum la cer Te-ai 'nălţat,

Să vii pe norii cerului,dar nu ca rob ci ca-mpărat

Şi noi,Mireasa Ta iubită cu candele pline vom sta

Ca să putem,când vei veni,în slavă a Te-ntâmpina.