Poezie La pescuit (1)

Odata, langa Marea Galileii

Isus vorbea despre Imparatia Sa

SI Simon Petru, abatut si obosit

Nu auzea si nu vedea nimic, doar mreaja sa



Dupa o noapte pe intinsa mare

Cu truda, zbucium, insa fara peste prins

S-a asezat pe mal sa spele mreaja

Si-n gand:,,O, Mare a Galileii, m-ai invins!''



Dar iata ca Invatatoru-l cheama:

,,Arunca mreaja dupa ce te-ai departat!''

,,O, Doamne, nu mai pot sa lupt, dar la porunca Ta,

Iata ca toate mrejele le-am aruncat!''



,,Se rupe mreaja!'' striga fii Tunetului,

Si Simon e zdrobit din nou, e biruit:

,,Doua corabii pline la amiaza!

Sunt speriat, aici e Mana Lui, si eu nu-s mantuit!''



Si sare grabnic si ingenuncheaza

,,O, Doamne, pleaca de la mine ca sunt un pacatos!''

Dar nu te teme Petre, de acum incolo

Iti vei umplea corabia cu pesti pentru Cristos!



Deci, frate drag, cand mreaja este goala,

Cand stai pe mal si spui zdrobit:

,,O, mare, m-ai invins!'', nu dispera, ci striga

Caci Marele Pescar vine la pescuit!



Arunca mreaja la porunca Lui

Stai in genunchi si striga-s pacatos

El, harul Lui, va revarsa si peste tine

Si peste cei ce-asculta glasul lui Cristos!



Haideti pe Marea Galileii, marea lumii

Cu mreaja sa aducem oameni la Cristos,

Sa umplem casa cea de rugaciune,

Si astfel, implinim porunca de a pescui a Marelui Pescar, Cristos!