Poezie Haideţi, fraţilor!

În vremea de pe urmă

Pe care-o traversăm,

Haideţi creştini, cu râvnă

Degrab, să-naintăm!



Uniţi azi mână-n mână

Şi strînşi ca-ntr-un mănunchi,

Lumina din Scriptură,

S-o cerem pe genunchi.



Ca roua dimineţii

Ce cade pe ogor

Şi harurile vieţii

Ne vin în ajutor.



E zi de cercetare,

Domnul mai dă-ndurări

Şi va da vindecare

Scăpând de mari dureri.



E-aproape, foarte aproape

Măreţu' eveniment;

De-aceea, hai să mergem,

Izvoru-i abundent



Şi curge cu iubire,

Cu har de izbăvire.

Chemarea lui răsună

Să ieşi din aţipire.



Căci lupta deznădejdii

Deplin va dispărea,

Căci harurile vieţii

Ne vor inviora.



Acum, la umilinţă!

Şi-n roadele răbdării

Să ne-ntărim credinţa

Prin harul ascultării.



E vremea cea tîrzie

Şi-i timpul pe sfîrşit

Dar mare este lupta

Ca să fii pocăit.



Căci vin atâtea lupte

Lovind tot mai strident

Să-ţi fure firu-n noapte

Să nu poţi fii atent;



Să nu ai legătura

Vorbind aşa cu har

Dar ia-ţi încărcătura

Să ajungi iar la liman.



Şi nu mai sta în locul

Unde acel viclean

Te ţintuie întruna

Cu răni pline de-amar.



Mai ţine-te sub scutul

Şi aripa de sus,

Că-n toate ajutorul,

E numai prin Isus.



Haideţi la rugăciune,

Veniţi la stăruinţă,

Curînd vine răpirea

Cu marea biruinţă.



Ascultă astăzi şoapta

Ce vine din Isus,

Fugi de ce este-n lume,

Şi mergi înspre Isus!

Amin