Poezie Psalm (2)

Cate fericiri in viata

Iti promite lumea toata,

Toate trec si toate lasa

Urme grele de napasta



Cate bucurii din viata

Crezi ca ti le fauresti

Daca nu-s dupa Scriptura,

Frate drag, te pacalesti!



Iar de spui la cei din lume

Fericiri adevarate

Cred ca te-ai pierdut cu mintea

Vorbind lucruri deplasate



Insa pentru cei din turma

Cei alesi de Dumnezeu

Pentru-a face voia sfanta

Nu-i nici mult si nici nu-i greu



Fericit vei fi de-a pururi

Daca pe cararea ta

Nu te duci la sfatul celor

Care fac faradelegea



Si sa nu te-opresti vreodata

Pe calea vreunui pacatos

Caci a nedreptatii cale

Nu-i iubita de Hristos



Tu, sa iti gasesti placerea

Doar in legea Domnului

Zi si noapte, orisiunde

Cugeta la legea Lui



Caci vei fi apoi ca pomul

Sadit langa un izvor

Ce da rod fara-ncetare

Si vei fi folositor



Domnul Dumnezeu cunoaste

Cugetul si calea ta

De aceea, te sfinteste

Zi de zi pe calea Sa!



amin