Poezie Doamne, turma Ta!...

Doamne, turma Ta!...



Doamne, turma Ta e integrată

Între popoare-n tot pământul,

Vestindu-Ţi cu drag Cuvântul

Cum că lumea, a fost salvată!



Că de la Golgota, în răstignire

Prin Dragostea-Ţi confirmată,

S-a dus vestea-n lumea toată

Despre-a Ta, scumpă jertfire!



Doamne, turma Ta e peregrină

Pe-acest pământ în lung şi-n lat,

Şi ştiind c-aici, nu-i loc de stat

Cu sârg se-avântă, spre lumină,



S-o răspândească cu-nfocare,

Căci scumpa zi-i gata să vină,

Şi-atunci prin gloria-Ţi divină

Aduce-vei, scumpa-Ţi salvare.



Doamne, turma Ta cea risipită

Peste tot, străină, împrăştiată,

Vesteşte Jertfa-Ţi prea naltă

Ce, pe cruce-a fost pironită,



Lumii întregi, să dea de ştire,

Că-n final, a sosit ziua fericită

Când sus pe nori, va fi slăvită

C-are drept sfânt la mântuire.



Flavius Laurian Duverna

13 mai 2012