Poezie Stegarul

Cu mâna tremurândă,

Cu sângele pe faţă,

Durerea-n piept o simte

Dar nu, el nu se lasă.

Nu-şi lasă steagul jos

Ci-l strânge tot mai tare!

Îl urcă tot mai sus!

Ar vrea să-l urce acolo

Să-l vadă toţi...!

Căci nu-i învins!

Chiar dacă e lovit

Şi plânge, şi-şi simte suferinţa

Şi rănile îl dor...

Şi-şi simte neputinţa...dar

Nu, nu, nu-l lasă

E steagul Lui!

Este "CREDINŢA"!

Căci Domul I l-a dat

Şi-i scris pe el: "Păstrează-ţi biruinţa!"