Poezie Români de pretutindeni...

ROMÂNI DE PRETUTINDENI



Români de pretutindeni nu vă lăsați purtați

De unda rece ce-aduce necredință

Ci dimpotrivă cu râvnă să luptați,

Voioși să împliniți a Cerului cerință.



Frum’sețea trecătoare o s-o vedeți oricând

Nu vă legați de ea, lăsați-o să se șteargă

Ci să pătrundă-n voi acel cucernic gând

Ce-ndeamnă ființa spre Paradis să meargă...



Și conectați cu Cerul afla-veți frumuseți

Ce nimeni nu le poate păta cu colb sau tină

Și adunând comori minuni o să vedeți

Învăluite, toate, în veșnica Lumină.



Veți da de greu în lume – de greu și de necaz

Dar veți primi tărie la vremea potrivită

Că știți c-aveți un Tată care-i întruna treaz

Și nu vă vrea drumeți cu inima zdrobită.



Departe de căminul în care v-ați născut

Nu vă îndepărtați de-a mântuirii taină

Că-n ea găsiți odihnă, încredințare, scut

Și leac să vindece cea mai acută rană.



Tentațiile lumii puteți să le-nfruntați

Chemând pe Dumnezeu de fiecare dată

În încercări și-n valuri voi fi-veți protejați

Sprea a putea ajunge la veșnica răsplată.



Când soarta vă va cere, din nou, să vă mutați

Și-acolo fiți exemple ce-s demne de lucrare

Să faceți în cămine altar, să vă-nchinați

C-așa vă conectați cu Cel ce-a dat salvare.



Români de pretutindeni nu vă lăsați învinși

De unda rece ce-aduce nepăsarea

Ci de credință, mereu, să fiți cuprinși

Dând Trinității onoarea și-ascultarea.



gc/1 Mai, 2012