Poezie Drumul spre Cetatea Sfanta (1)

Motto: ""Ferice de cei ce isi spala hainele, ca sa aiba drept la pomul vietii, si sa intre pe porti in cetate!"" Apoc. 22:14 Amin!





Traind in asta lume, ma-ntreb daca se poate

Sa treci fara sa mori, prin marea de pacate,

Cand valuri de ispite mari si furibunde

Incearca sa te prinda, apoi sa te scufunde.



Dar ce-L ce are alaturi pe Domnul Dumnezeu

Va reusi sa treaca chiar daca-i drumul greu;

Va reusi sa treaca acel ce-i credincios,

Acel ce-si poarta crucea urmandu-L pe Hristos.



In drumul tau pandesc primejdiile de moarte,

Tu roaga-te fierbinte si du-te mai departe;

Slaveste-L pe Domnul si canta mereu

La capat de drum te-asteapta Dumnezeu.



Iar de-ai trecut, ajungi intr-o Cetate

Cu strazi de aur pur si zid de nestemate,

Cu porti de margaritar si ziduri de iaspis

Si numele apostolilor in temelii inscris.



Asta-i Cetatea Sfanta, Noul Ierusalim,

Aici nu e durere, nici lacrima sau chin,

De soare nu-i trebuinta,lumina o sa fie

Slava lui Dumnezeu, si Mielul o faclie.



Aici e pomul vietii si locul cu verdeata,

Aici e Raul Sfant cel datator de viata,

Aici vor fi nuntasii - Alesii Domnului -

Aici va fi ospatul la nunta Mielului.



Aici avem nadejde, dupa fagaduinta,

Aici vom merge toti daca avem credinta,

Aici vei merge sora, aici vei merge frate

De treci biruitor de marea de pacate!

Amin!