Poezie LACOMIA TE POSEDA

LACOMIA TE POSEDA





Omul aici se faleste

Doamne vezi cat el munceste

El nimic nu risipeste

Doar cat trebuie, cheltuieste



El se duce mai departe

Ca sa-si faca lui, dreptate

Ca sa-si faca lui un nume

Ca sa-l stie toti in lume



Vezi Doamne sa nu ramana

Doar el, fara de cununa

O cununa, pamanteasca

Care o sa se ofileasca



Apoi se va risipi

Nimic nu va dainui

Si nimic nu s-a mai spune

De el, cand a fost in lume



El tot spune raspicat

Cat de mult el, a lucrat

A lucrat ca mult sa adune

Si la toata lumea spune



A strans multe bogatii

Ce s-or duce pe pustii

Cu maini harnice a lucrat

Apoi toate le-a lasat



Vai de tine, om sarac

Cat de mult te-ai inselat

Crezand ca ai bogatie

Dar aveai, idolatrie



Bogatia asta mare

Te va osandi sub, soare

Nu vei capata rasplata

N-ai inteles, niciodata



Ca viata adevarata

Prin Isus este, turnata

E prin jertfa lui Isus

Ce sta-n Cer cu Tatal sus.



amin