Poezie Indrazneste! (1)

Viata aceasta este plina de-ntristare

Si greu iti pare adesea s-o faci folositoare

La ce sa-ti foloseasca, cu-atat amar si greu

Cand n-ai o mangaiere in ceasul tau cel rau?



De chin si suferinta ti-e sufletul strapuns

Si parca uiti adesea de glasul lui Isus

De nu mai ai nadejde, esti gol si esti rapus

Dar frate, ajutorul, iti vine doar de sus!



Nu da napoi in lupta, nu sta pe ganduri dus

Caci Domnul tau te poarta pe brat cand esti rapus

Iti stie suferinta, iti stie amarul tot

De-aceea, chema-L astazi si spune-i :nu mai pot!



El nu te lasa singur ca ai un mare pret

Si te-a platit cu sange si te-a purtat la piept

Dar vrea sa te sfinteasca, aur curat sa fii

Caci n-aici iti da viata, ti-o da in vesnicii!





De-aceea, sa te bucuri in incercarea grea

C-atunci pune in tine, Isus, valoarea Sa

Caci scurta este viata si zilele de-amar

Si vom pleca la Tata purtati pe-aripi de har



Sa nu cartesti crestine in vremea suferintei

Si chiar de-i greu amarul si rau inteapa spinul

Tu nu uita, prin lacrimi dar fara de cartire

Cu ochii catre slava, se biruie tot chinul



Si dupa incercare, cand nu mai ai puteri

Isus Hristos iti lasa comori de mangaieri

Asa precum o mama miloasa pe pamant

Isi alina copilul si il mangaie bland



Cu greu se dobandeste aici jos un renume

Ce-l ai doar azi, caci incepand de maine

E altu-n alergare, in fuga dupa tine

Dar frate, ceru-i vesnic si iata, Domnul vine



Si tot ce vezi aici, azi e, dar maine nu-i

Si trecatoare este viata omului

De-aceea, cat inca mai traiesti

Indura tot ce vine, lupta-ta sa-L slujesti



Si roaga-L sa strabata cu tine drumul greu

Nadejdea tu ti-o puner in Sfantul Dumnezeu

Si-atunci vei fi ferice si-aici si-n ceruri sus

Ajuta-ne Stapane, s-ajungem la Isus!







amin