Poezie Credinţa (1)

Credinţa, din suflet izvorăşte

Din sufletul cel proaspăt curăţit

Din cel ce pe Domnul Îl iubeşte

Şi în fiecare ziuă-L preamăreşte

Pentru că-n el credinţa-a răsărit.



Credinţa, în ochi ţi se citeşte

Chiar în, expresia chipului tău

Este ca apa vie care izvorăşte

Şi dintr-o stâncă, ea răbufneşte

Credinţa, care-o ai în Dumnezeu.



Şi prin fapte ea se dovedeşte

Credinţa, din suflet izvorăşte

Prin tot ce face, ne desluşeşte

Domnul există ...şi ne iubeşte

Faptele bune, El răsplăteşte.



Credinţa, cu fapta împletită

Şi pus şi-un suflet credincios

Este, dumnezeirea întreită

Este Tatăl ce cu drag se uită

La Fiul Său iubit, Isus Cristos.



Fără fapte credinţa este moartă

Şi niciodată tu n-o să dovedeşti

Credinţa, ce-i fără nici o faptă

Înalţă pe cea mai de sus treaptă

Chiar, în înaltul locurilor cereşti.



Credinţa, din suflet izvorăşte

Credinţa, în ochi ţi se citeşte

Cu fapte bune se dovedeşte

Şi, în tot ce faci se desluşeşte

Credinţa este cea care te creşte.



A.N.

30.04.2012 Firenze