Poezie SAMSON (1)

SAMSON



Cand Israel, pacatuia

Domnul pe ei ii pedepsea

Ei se plangeau mereu

Cu filistenii o duc greu



Acum Domnul, El vestea

Un viteaz va ridica

Samson cel asteptat

Un leu l-a vizitat



Duhul Domnului l-a inarmat

Leul l-a intampinat

Samson falca i-a sfarmat

Si asa el a legat



O ghicitoare a montat

Si nimeni n-a dezlegat

Pana juncana a arat

Misterul l-a dezlegat



Duhul in Samson s-a infuriat

Multe vulpi el prinde-n graba

In filisteni pune spaima

La vulpi el le-a pus foc



In loc sa nu stea de loc

Pana ce va nimici

Planurile necinstite

De vrajmasi, infaptuite



Samson se ridica, iar

Cu o falca de magar

O mie de filisteni, omoara

Apoi frant de oboseala



Vrea apa sa nu moara

El striga la Dumnezeu

Ca sa-l ajute la greu

Sa toarne din Harul sau.



Si asa a capatat

Apa din stanca i-a dat

Ca sa fie intramat

Sa se apuce de lucrat



Si de Tatal laudat

Samson trecere, avea

A-ntalnit-o pe Dalila

Ea pe el l-a ispitit



Apoi chiar ea l-a orbit

La dusmani l-a oferit

Apoi prea rau a sfarsit

Ca mult lumea, a iubit



Dumnezeu l-a pedepsit

Sa fie batjocorit

Si toti care fac ca el

O s-ajunga tot la fel.



amin