Poezie Privind spre mâine

Privind spre mâine care vine

Prin ochi de credinţă arzând,

Dispreţuim orice ruşine

Şi-naintăm cu Dumnezeu în gând.



Nu este Calea totdeauna lină,

Păşim ades cu pas anevoios,

Dar viaţa ne-o petrecem în lumină

Cu ochii ţintă la Isus Hristos.



Când prin deşert trece cărarea,

Prin soarele arzând dogoritor...

Scrutăm cu ochii de credinţă zarea,

Iar Duhul Sfânt ne vine-n ajutor.



Când vin furtuni devastatoare

Ce lasă-n urmă răni ce dor,

Nu dăm-napoi în încercare

Chiar dacă şocul e ameţitor.



Nu renunţăm la Ţinta cea propusă,

Nu, niciun pas nu dăm-napoi!

Că mântuirea e prin Har adusă

Iar Duhul ne ajută, e cu noi!



Isus Hristos este în ceruri

Şi mijloceşte pentru noi

Prin Duhul ne trimite daruri

Să fim pe veci ai Săi eroi.



Privind spre mâine care vine

Prin ochi de credinţă arzând

Făcând a vieţii socoteală bine

Înaintăm cu Dumnezeu în gând.



Amin

Zalau 21 04 2012