Poezie Din valea plângerilor stinse

Din valea plângerilor stinse

Dorințe vii se-ntind spre cer,

Ca niște candele aprinse

Ce-și `nalță fumul în eter...



Prin valea plângerilor stinse

Se-adună rodul mântuirii

Și-apare-n zările aprinse

Minunea ce-au visat străbunii...



Din valea plângerilor stinse

Se-n `nalță rodul mântuirii,

Ca niște candele aprinse

Să ardă-n Templul Preamăririi...



În valea plângerilor stinse

Răsună trâmbița-așteptată,

Fecioare cu candele-aprinse

Se strâng la Nunta așteptată...



Prin Valea Armaghedonului

Sunt mii și mii de ființe stinse

De-un foc din gura Domnului,

Strivite-n Iad și-n veci aprinse.



Zaragoza 19/04/2012

de Ioan Hapca (Ionică)