Poezie Hristos, a inviat din morti !

Hristos, a inviat din morti !





Sus la Golgota, se-nsera

Cei trei au fost, crucificati

Unul din ei, din Cer era

Ceilalti, talhari adevarati



Dar inainte sa se stinga

Cei doi pe Isus L-au rugat

De poate pe romani sa-nvinga

S-o faca si va fi, scapat



Unul din ei isi simte, vina

Stia ca totul, merita

Cu celalalt vorbea, intr-una

Si il certa si il mustra



Simtea prezenta si marirea

Celui ce Rege, isi spunea

Vedea pe chipul Lui, sfintirea

Si nevinovatia, Sa.



Si L-a rugat, plin de cuviinta

Daca pe El, se va salva

Smerit si-n mare umilinta

Isus sa-L aibe, in mila Sa



Al sau pacat, il recunoaste

Nu se compara cu Isus

Cainta mare, dovedeste

Si vrea la Cer s-ajunga, sus



Promisiunea, a primit

Lui ,chiar Isus cu gura Sa

I-a spus ca astazi, negresit

Va fii-n Imparatia ,Sa.



Acum toti trei erau pe cruce

Sabatul, se apropia

Iosif, vroia sa-L poata duce

Trupul pentru a-l inmormanta



Cu fluierele, nezdrobite

Camasa, rupta si impartita

Femeile, toate ingrozite

Priveau la fata-I chinuita



Iar Iosif din Arimateea

Cu Pilat, de vorba a stat

Cu-a sa invoire, dupa aceea

Intr-un mormant, L-au asezat



Soldatul, ce era aproape

Era si el, incredintat

Ca e Isus ,si nu se poate

Sa nu fie, adevarat



E Fiul ,Tatalui de Sus

Este complet, incredintat

Cu rautate L-au rapus

Si chinuri grele, a suportat



Chiar semnele, au aratat

Ca a fost Fiu de Dumnezeu

Pamantul, s-a cutremurat

Cand s-a stins viata-n, trupul Sau



Si Cerurile, s-au deschis

Morti din morminte, au iesit

Asa cum profetii, au zis

Exact, asa s-a implinit.



Dupa ce trupul i L-au pus

Si piatra grea, au asezat

Puhoiul de multimi, s-a dus

Linistea serii, s-a lasat



Si dimineata, in zori de zi

Femei, sa-L unga au venit

Dar nu se mai afla, aici

Pe-al lor Isus, nu L-au gasit



Nedumerite, se uitau

La tanarul ce le vorbea

Nimica, nu intelegeau

Cel mort, acum nu mai era.



Si tanarul, ce le-astepta

Cu dragoste le-a explicat

Inger era, cel ce vorbea

Le-a spus , Hristos a inviat !



Ca tututor, ele pot spune

Ca Domnu-I viu, a inviat

Si ucenicii, sa se adune

Cum vorba, Isus Le-a lasat



Dar, fiecare au facut

Asa cum credea de cuviinta

Infricosati de ce-au vazut

Se clatina, a lor Credinta



Cu toti, de romani se temeau

Vroiau viata sa isi, salveze

Dar si pe Isus, Il iubeau

Si nu vroiau, sa Il tradeze



Stateau in case, mai feriti

Si despre Domnul, toti vorbeau

Erau nespus de fericiti

Dar parca totusi, nu credeau



Dar Domnul ,li s-a aratat

Ei, il priveau inspaimantati

El "Pace" la toti Le-a urat

Sa fie mai ,incredintati.



Picioarele Le-a aratat

Si mainile, ca sa Il creada

Hrana a cerut si a mancat

Ei, nu se saturau sa-L vada



Si cu blandete, I-a certat

Ca n-au avut multa, credinta

Pe toti apoi, i-a indemnat

Sa lupte, pentru biruinta



Cu toti sa propovaduiasca

Scripturile, cum El Le-a spus

In lumea mare, sa porneasca

Condusi de puterea, de sus



Inspre Betania, s-au dus

Acol, I-a binecuvantat

Si lin, S-a inaltat in sus

Spre Tatal Sau, S-a indreptat.



Si ei cu toti ,s-au inchinat

In timp ce El la Cer, urca

Ca era viu, s-au bucurat

Vor implinii toti, voia Sa



In Templu timpu-si petreceau

Mereu pe Domnul, laudand

Cu dragoste se pregateau

Sa duca Vestea, pe pamant.



amin