Poezie Nu fi pseudo-creştin! (2 Tim. 3.5)

Nu fi pseudo-creştin! (2 Tim. 3.5)

de Mihail Dimitriu

poet şi scriitor creştin



Creştinismul se observă, la unii, din când în când, (Gal. 4.10)

Când vine vreo sărbătoare, după datini fremătând. (Is. 29.13; Rom. 14.5-6; Gal. 1.14)

La Crăciun cât şi la Paşte, brusc au timp de Dumnezeu, (1 Cor. 5.7)

Căci în rest au treburi multe, şi n-au timp de El mereu. (Matei 6.33)



La Biserică, de Paşte, pioşi se tot închină, (Luca 18.10-14)

Chiar i-apucă miezul nopţii, să ia şi ei lumină. (Ioan 8.12)

Mai vopsesc şi ouă fierte, cu lumea să fie-n ton, (Matei 15.2)

Mănâncă miel şi cozonac, dup-al datinii şablon. (Marcu 7.3,5)

Unii nu mănâncă hrană ce-i din regnul animal, (Rom. 14.21-23; 1 Cor. 8.13)

Căci ei cred că postu-nseamnă să mănânci ce-i vegetal. (Rom. 14.2)



De e vreo înmormântare, sau vreo pomană este, (Luca 7.12-15)

Iute se înfăţişează, dacă ei au prins de veste. (Marcu 5.35-41)

Tot la fel, la câte-o nuntă, sau botez sau un alt chef, (Luca 14.13; Ioan 2.1-2)

Pseudo-creştinii iarăşi vor ieşi în relief. (Luca 14.8)

Şi la orice masă mare, apă chiar nu prea se bea. (Ioan 2.3)

Ci se bea alcool desigur, căci de-l bei te poţi distra. (Ioan 2.10)



Pentru mulţi din cei de astăzi, ce trăiesc ca-n păgânism, (Matei 5.47; 6.7; 10.5)

Cam la asta se reduce, aşa-zisul creştinism. (1 Cor. 12.2; Ef. 4.17; Tit 2.12)

Însă Dumnezeu ne spune, că a devenit creştin, (F.A. 26.28)

Doar acel ce-i ucenicul Sfântului Cuvânt Divin. (F.A. 11.26)



Orice creştin autentic e născut din Dumnezeu, (Ioan 1.12-13; 3.3-8)

Şi el nu păcătuieşte, că-i unit cu Domnul Său. (Ioan 14.20-23; 1 Ioan 3.9; 5.18)

Şi el şi-a testat credinţa, şi cu sârg s-a pocăit, (Marcu 1.15; F.A. 17.30; 2 Cor. 13.5)

Şi s-a lepădat de sine, fiind bun, blând şi smerit. (Matei 16.24; 18.4; Gal. 5.22-23; Iacov 4.10)



Creştinul aduce roadă cât mai multă ne-ncetat, (Ioan 15.8)

Şi-mplineşte-n permanenţă doar al Domnului sfânt sfat. (Ps. 33.11; 73.24; Ier. 23.18,22; 32.19; Evrei 12.5; Ioan 14.15,21,24)

Creştinul nu ţine datini, şi nu bea deloc alcool, (Matei 15.3,6; Marcu 7.8-9,13; Rom. 14.21; Ef. 5.18; Col. 2.8)

Nu se-mbuibă niciodată, trupu-şi ţine sub control. (Luca 21.34; Gal. 5.21; 1 Cor. 9.27)



Creştinul ades posteşte, însă ţine post corect, (Is. 58.3-10; Matei 6.16-18)

Pentru ca postul acesta să poată avea efect. (Ezra 8.21-23; F.A. 13.2-3)

Postul fără rugăciune nu-i e Domnului pe plac, (Neemia 1.4; Dan. 9.3; Luca 2.37; 5.33; F.A. 14.23; 1 Cor. 7.5)

Dar postul şi rugăciunea, pentru-o cauză se fac. (2 Sam. 12.16; Neemia 1.4-11; Dan. 10.2-12; Matei 17.21; Marcu 9.29)



Iată ce înseamnă postul: te smereşti şi nu faci rău, (Ezra 8.21; Neemia 9.1; Ps. 53.13; 69.10; Is. 58.3-6)

Bunătatea-ţi să o vadă, toţi ce sunt în jurul tău, (Is. 58.7-11)

Iar în post nu se mănâncă nici un fel de aliment, (2 Sam. 12.16-17; Matei 4.2-3)

Nu se bea deloc nici apă, pentru toţi tu eşti absent. (Exod 34.28; Deut. 9.9; Estera 4.16; 1 Cor. 7.5)



Creştinul rămâne-n Domnul, prin Duhul Sfânt necurmat, (Ioan 15.4-6; Rom. 8.9; 1 Ioan 3.24; 4.13)

El trăieşte ca şi Domnul şi se roagă ne-ncetat. (Luca 18.1; 1 Tes. 5.17; 1 Ioan 2.6)



Creştinul real nu are sărbători din când în când, (Gal. 4.10)

Căci zile obişnuite nu poate avea nicicând. (Rom. 14.5; Col. 2.16)

El se află-n sărbătoare permanentă, ne-ncetat, (Ps. 51.10; 2 Tes. 1.4)

Căci el e unit cu Domnul, care este neschimbat. (Ioan 14.20-23; 1 Cor. 6.17; Gal. 4.6; Ef. 3.17; Evrei 13.8)