Poezie Din morti a inviat, Isus

Din morti a inviat, Isus





Din morti a inviat, Acel care-a murit

Si L-a facut pe Diavol de rusine

Puterea lui demonica a zdribit

S-a implinit ce Tatal Sfant, ne spune



Dupa Calvarul Crucii, suferit

Cu chipul tot zdrobit si plin de sange

Fiul cel Sfant din Ceruri, a murit

Iar Universu-L vede ,si Il plange



Cand Tatal Sfant, privirea si-a intors

Doar clipe, de-al Sau Fiu, S-a separat

Atuncea chinul, mai cumplit a fost

Pe Tatal Sau din Ceruri ,L-a strigat



Si I-a cerut, sa nu Il parasesca

Ei, n-au fost niciodata, separati

Cupa amaraciunii, s-o gololeasca

Ca muritorii, sa fie, salvati



Cand Tatal Sau, privirea Si-a intors

Mai mult, ca la Calvar, a suferit

Nici sangele ce din trup, I-a fost stors

Nici trupul Lui, zdrobit, batjocorit



Nu L-a durut ca despartirea, crunta

De Cel cu care a fost, in Vesnicii

Cand Tatal ,de la El privirea-Si muta

Raceala mortii, Il va coplesii.



Acele clipe...cand S-au despartit

N-au fost asa de lungi, cum au parut

Dar Fiul Isus, greu a suferit

Si aceasta despartire, L-a durut



Dar Tatal L-anviat, la Ceruri L-a suit

Si din mormantul rece, la Sine L-a luat

Pentru al nost pacat,Isus tot a-mplinit

Si din blestemul mortii, prin Jertfa ne-a salvat



Hristos a inviat ! Cu totii ca sa stie

El este Viu in Ceruri, la dreapta Tatalui

El, e Stapanul Vietii, Stapan in Vesnicie

Si Glorios sa fie, in veci Numele Lui !





amin