Poezie Semnele iubirii

Semnele iubirii

de Octavian Sarb



Sunt multe flori, pe-acest pamant,

Ce poarta-n ele frumusete,

Si, toate, prin al lor vesmant,

Ne-ndreapta gandul spre tandrete.



Sunt multe flori, pe-acest pamant,

Ce raspandesc mireasma-aleasa,

Prin adierea unui vant

Inmiresmeaza viata noastra.



Astfel le-a creat Cuvantul,

Si-aceasta fac de la-nceput,

Slavindu-L, si-azi, pe El, Preasfantul

Ne spun ce Tata am avut.



Un dor in noi se poate-aprinde,

Dorind ca sa aflam mai mult,

Despre-Acel, ce tot cuprinde

In palmele-I de Absolut.



S-aflam povestea-nstrainarii,

S-aflam si vina ce-o purtam,

Daca in urma destramarii,

In reantregire sa speram……



Scripturile ascund raspunsul,

Invaluite-s in mister,

Si toate spun de unul: “Unsul”,

El poate sa ne-ntoarca-n cer.



Prin legamant de sange, vesnic,

Croitu-ne-a un drum in Sus,

Si-o calauza, un bun Sfetnic,

E Duhul lui Hristos Isus!



Oradea 09 Aprilie 2012.