Poezie Venirea minunii

Ne dor abătut aşteptările

Cu frici în speranţe înfipte...

Dar strigă cocorii: „Visările

Au dreptul de-a fi împlinite!”



În noi tresăriră-auzirile

Din fire, din duh şi din suflet

Că pot totuşi îndeplinirile

Să aibă victorii în lupte.



Că pot ele-a trece o linie

Ce-aşa de abrupt ne desparte

Toate-aspiraţiile inimii

De visele înfiripate.



Putând a lăsa necredinţele

În urmă să piară mioape

Şi de-a ridica năzuinţele

De viaţa-ţi modestă aproape.



Ca tu-n gânguritul uimirilor

Să nu poţi o slovă a spune

Din faptul îndeplinirilor

Aripe să-ţi dea o minune.



Cât ei nu-i zidiseră visele

O aură pentru splendoare,

Ea şterse toate prezisele

Mai simplă şi mai uimitoare.