Poezie Iti amintesti amice

Iti amintesti amice



I-ti amintesti amice cand intaia ispita ti-a aparut in fata?

Parea frumoasa, parea ca e ceaa ce ti-ai dorit in viata

Parea ca e buna, ca e dulce, ca e doar placere

Cand ai muscat cu pofta din ea, parea ca e miere

Dar cand in suflet ti-a patruns, era amara, era doar fiere!



Cand ai privit-o intaia data, credeai ca esti stapan pe tine

Ca rau nu I-ti va face, chiear de nu-ti face bine,

Credeai ca privind-o nicidecum nu te afecteaza,

Si stand si cochetand cu ea , nimic nu te-ngrijoreaza

Nu-i cunosteai forta subtila cu care lucreaza.



Cand din fructul ei frumos, cu pofta te-ai infruptat

Erai incantat, nestiind peste ce otrava ai dat,

Si ai ramas livid si slab, lipsit de orice putere

Sarac si orb si gol, fara pic de pace si mangaiere

Erai de-a dreptul ingrozit si ai cazut in disperare.



Erai jos, cazut in pacatul ce-atat de lesne te-a infasurat

De hainele tale ai fost dezbracat, pus in obezi in lanturi legat,

Cu Tatal ceresc, constient sau nu, ai rupt partasia.

S-a dus tot seninul si pacea, s-a dus bucuria

Nu ti-a ramas decat judecata, pedeapsa, mania.



Si-acum ingrozit tu intre viata si moarte te zbati

Esti disperat, i-ti este frica si rusine de frati,

Ai vrea ca cineva sa-ti inteleaga durerea

Ca ai fost inselat si ca ai pierdut puterea

Doresti ridicarea, iertarea si sa primesti salvarea.



Cand in Eden, gradina cea minunata;

Prima pereche de oameni a fost inselata.

Privind si cu pofta mancand din fructul oprit,

Neascultind de ceea ce Dumnezeu le-a poruncit,

Nevinovatiea si slava cereasca, indata i-a parasit.



Urmatau secole de necaz, de truda, lacrimi si durere

Eva si Adam, pacatului sa se impotriveasca n-aveau putere

Zbucium, munca, sudoare, lacrimi si moarte

Omului sa le-ndure pe-acest pamant i-au fost date

Pacatul reusise pe om de Dumnezeu sa-l desparte.



Dar ca sa restabileasca din nou partasia,

Dumnezeu din cer L-a trimis pe Mesia

El, Isus a fost Mielul de jertfa pe-altar

El ne-a iertat de pacate si ne-a dat viata in dar,

Ne-a ridicat din moarte, ne-a dat pace si har.



Deci suflet trudit, si zdrobit si cazut

Te-ncrede in ce Domnul Isus a facut

Intoarce-te la El cu lacrimi de pocainta

Caci mantuit si iertat vei fi doar prin credinta

Ridica-te azi si-n Numele Lui vei avea biruinta !



Nu mai sta gemand in necaz si in disperare

El e gata ca sa te primeasca si sa-ti dea iertare

Vino caci Tatal asteapta pe fiul pierdut

Despartirea de tine pe El greu l-a durut

El vrea sa-ti redea din nou statutul avut.



Cu bratele deschise te-asteapta in prag,

Chiear daca ai ratacit si ai pribegit ani sirag,

El vrea din nou cu tine sa aiba partasia

Si vrea din nou sa-ti dea pacea si bucuria

Vino acasa, te-asteapta Tatal, te-asteapta Mesia



Petrosani 2012-04-09

Marioara Coman. !